sabato 26 settembre 2015

Coborarea din Carbunesti
Ultima zi , a douazeci-a ,si ultimii 120 de km. Coborarea din Carbunesti e usoara si rapida pana cand ajung intr-o vale si incep o usoara urcare ce dupa calculele mele nu trebuie sa fie nici lunga nici grea. Insa ca peste tot in Romania zonelor rurale indicatoarele lipsesc si astfel trec pe langa drumul de coborare care era in dreapta ascuns intr-un tunel intunecos de vegetatie.Drumul in urcare era mult mai larg si mai bun chiar daca era secundar si asta m-a pacalit si de data aceasta. Drept urmare urc degeaba 3km. pana in Moldovita ca sa descopar ca am gresit iarasi drumul. Dupa injuraturile de rigoare cobor , prind drumul bun spre Moldova Noua si ajung in sfarsit la Dunare. Intrebat mereu de ce am ales calatoria de unul singur, pot da , din nenumarate variante , acest raspuns :  daca  singur fiind atunci cand greseam drumul imi venea sa-mi trag cateva suturi in fund pe langa injuraturile de mama, sfinti , zei si dumnezei , de ce sa-mi risc prieteniile din cauza unei nervozitati de moment. Cunosc cazuri de divort din aceasta cauza : nervozitatea provocata de stres si oboseala in cicloturismul de lunga distanta.
Moldovita

la vale spre Dunare
Clisura Dunarii cum este numita aceasta portiune a Dunarii pana in defileul de la Cazane e destul de lunga si plictisitoare pe asfalt. Ma zgandare crestele ascutite ce-o strajuiesc si vaile ce in stanga se afunda spre locuri  de vis .Valea Sichevitei , a Orevitei si a Berzeascai  ca sa nu mai vorbim de celebrul Bigar cu a sa cascada , sunt toate da vizitare , dar cu alta ocazie . Ma opresc pentru pranz la o pensiune pentru un bors de peste cel visez de la prima ora a diminetii. Drumul continua istovitor sub un soare masacrant, cu o gura din ce in ce mai seaca, iar localitatile rare la distante de aproape 20 km. una de alta . Setea mi-o mai pacalesc cu fructele gasite pe marginea drumului : prune , corcoduse si mure cat cuprinde. Pe la amiaza incerc si o racorire in apa Dunarii si parca nu-mi mai vine sa ies din nou in arsita asfaltului. Soseaua este libera caci drumul  este blocat de prabusirea unei stanci uriase asa ca , fara camioane , doar din cand in cand masina cateunui curajos. Cand incep a aparea stancile Cazanelor unde Dunarea se ingusteaza consistent sub crestele albe ale masivului ce incearca sa opreasca parca cursul firesc al batranului fluviu , eu ma pregatesc de urcarea ce ma va scoate in golful Dubovei .Malurile romanesti si sarbesti sunt pline de pensiuni , hoteluri si pontoane de agrement care mai de care mai mandre si mai noi . Zona  e de o frumusete impunatoare si cu un urias potential turistic. Continui spre Cazanele Mici unde la intrarea in golful Mraconiei strajuieste impozantul chip al lui Decebal care parca vegheaza intrarea pe taramurile vechii Dacii. Vermuiala turistilor , cocalarism , suveniruri ,plimbari cu vaporase imi lasa impresia ca ma aflu intr-o autogara de provincie cu iz de statiune turistica. Parfumul unui Kurtoskalacs ( curtoscolac) harghitean nu ma lasa sa trec mai departe iar blonda unguroaica cel gateste nici atat .  Asa ca raman la palavre facandu-i un pic de curte dar imi pare ca mi-a iesit mai mult parcare decat curte.Continui pe malul intesat de pensiuni pana la Ieselnita unde parasesc un pic Dunarea pentru a urca si cobora dealul deasupra Orsovei. Deschiderea  spre golful si orasul  Orsovei este impresionanta din acest punct inalt. Drum intins pana la gara dealungul falezei si o bere in asteptarea rapidului de la miezul noptii ce ma va purta intr-un tren plin de tineri vacantieri , toti cu o mare pofta de litoralul Marii Negre, pana la Bucuresti. Aici sfarseste dupa douazeci de zile  aventura mea pe crestele Carpatilor meridionali si pot s-o declar in acest moment  - calatoria vietii mele . Poate ca altele vor incerca s-o detroneze insa deocamdata ea e regina.  

Ostrov -Coronini


Il ventesimo giorno , dopo la discesa dalle montagne di Banat lo faccio per 120 km.  sul asfalto lungo il fiume Danubio la vecchia spina dorsale del Europa . Attraverso le alture rocciose che sembrano di impedire il vecchio fiume di scorrere verso il suo naturale fine nel Mar Nero . La zona e secca e subisco una straziante sete ingannata spesso con more e altri frutti raccolti al bordo della strada. Dopo pranzo cerco un rinfresco nelle acque di Danubio ma non basta per il cocente sole pomeridiano . A sinistra partono delle vallate  che si affondano nelle alture di Banatul Montan e una di queste porta a la cascata Bigar , piccolissima ma di una bellezza senza uguale in Romania e anche in Europa . L'entrata nella gola del Danubio , chiamata  Cazane ( pentoloni) e bordata di innumerevole pensioni e hotel che offrono un un riposo  attivo molto ambito dai turisti . La cucina tradizionale di pesce pescato nel Danubio, la calda accoglienza , la pesca sportiva , gli giri in barca nei golfi di Dubova , Mraconia e Orsova , le rocce imponenti che sovrastano il calmo apparente del Danubio , fanno di questa zona una ricercata meta turistica.
Passo oltre tutta questa meraviglia dopo un innocente corteggiamento di una bionda ungherese e "subendo" due piccole ma non leggere salite e mi ritrovo al capo linea della mia avventura. La città di Orsova con il suo lungo fiume mi faranno di quadro finale del mio viaggio sopra le cime dei Carpati meridionali di Romania. Spero di tutto il mio cuore che vi siete goduti acanto a me questa avventura e vi aspetto a scoprire voi stessi se ho mentito o no sulle bellezze  delle mie montagne e su suoi ( certe volte ) bravi abitanti .


bors de peste ( somn) cu nelipsita mamaliguta si mult ardei iute / zuppa di pesce gatto con polenta e peperoncino crudo 

tradizionale carpa fritta con polenta e crema d' aglio






Rinfresco nel vecchio Danubio









Golful Dubovei

Cazanele  si golful Dubovei

Dubova - Cazanele Mari

Impingatorul de slepuri cu care m-am intrecut toata ziua. Puteam sa-l injosesc cu viteza mea ametitoare dar mersul lui de broasca testoasa a avut castig in fata ingamfarii mele iepuresti. 



Gola del Danubio



M-a intrecut convoiul de slepuri dar il las sa se duca caci eu am de facut curte unei unguroaice blonde

Chipul lui Decebal la intrarea in golful Mraconiei / Decebalus il piu grande nemico di Roma come sentinella al entrata nella vecchia Dacia


 "Nu vreau poze ca sunt obosit " zice ea intr-o romana aproximativa


Orsova si golful ei 


Lungo il Danubio nella città di Orsova e il suo golfo 


Fine avventura nella stazione di Orsova . Il treno mi porterà a casa per una intera notte .


Nessun commento:

Posta un commento